Laudele in viata copiilor

Laudele in viata copiilor

Cand, cat si pentru ce?

Monica Bolocan, psiholog pentru copii

Toti specialistii in psihologia copilului incurajeaza parintii sa isi laude copiii ori de cate ori acestia se comporta cum trebuie sau fac ceva bine. Nu de putine ori, insa, parintii se intreaba cand, cat si mai ales pentru ce este bine sa isi manifeste verbal aprecierea. Exista oare riscul ca prea multe laude sa strice?

Discutia stiintifica despre rolul laudelor in viata copilului a inceput prin 1969 cand o publicatie de specialitate de peste ocean a lansat ideea ca multe din problemele societatii americane rezulta din lipsa de incredere in sine a cetatenilor sai. Drept urmare, in anii care au urmat, o avalansa de pareri de specialitate au sustinut necesitatea laudelor ca fundament pentru formarea stimei de sine a copiilor si cresterea motivatiei pentru a invata. In mod particular, utilizarea laudelor este incurajata in cazul copiilor cu nevoi speciale (ex: dizabilitati) si s-a dovedit a fi eficienta atat in a-i motiva pe acesti copii sa isi depaseasca limitele cat si in a intari comportamentele dezirabile in defavoarea celor problematice. Drept urmare, parintii au fost incurajati sa treaca dintr-o extrema in alta: de la o atitudine rezervata si o educatie stricta s-a ajuns la polul opus, in care fiecare mica reusita a copilului se cere a fi remarcata si aplaudata. Din nou, balanta nu si-a gasit un echilibru.

In unele culturi, spre exemplu in cele asiatice, lauda este folosita foarte rar si, cu toate acestea, copiii nu duc lipsa de motivatie. Incepand cu anii ’90, au inceput sa se auda din ce in ce mai multe voci care sustin ca, de fapt, lauda prea multa poate submina motivatia interna a unui copil creand dependenta sau o falsa presiune asupra copilului pentru a performa constant bine. S-a ajuns la concluzia ca – atunci cand este folosita excesiv – lauda mai mult strica. Cand parintii isi lauda micutul oricand si pentru orice, copilul va simti nevoia sa fie validat si aprobat in permanenta. In absenta laudei, copilul se va simti nesigur si dezorientat. Mai mult, copiii au un simt natural foarte bine dezvoltat pentru nesinceritate (sau exagerare) si ridicol, asa ca “ridicarea in slavi” nejustificata si falsa exuberanta a parintilor le poate genera o stare de confuzie si frustrare. Deci, cum este bine sa folosim laudele in educatia copiilor?

Pentru inceput, ajuta sa intelegem ca exista doua tipuri de laude:

1. lauda orientata catre persoana. De exemplu: “esti cel mai bun!”; “esti cel mai tare!”; “sunt foarte mandru de tine!” etc. Unele studii arata ca acest tip de lauda directioneaza atentia copilului catre performanta sa comparativ cu a celorlalti, motivandu-l pentru competitie si pentru rezultatul final. Este filosofia lui “daca nu esti primul, nu existi”. Acest tip de lauda poate crea presiune asupra copilului pentru a fi constant “cel mai bun”, generand stress, frustrari si incapacitatea de a gestiona adecvat situatiile de esec.
2. 2. lauda orientata catre comportament sau proces. Acest tip de lauda orienteaza atentia copilului catre efortul depus si catre imbunatatirea rezultatului. Copilul isi compara performanta sa prezenta cu cea anterioara, adica pe sine cu sine insusi si nu cu ceilalti. Exemple de laude: “apreciez cat de mult ai muncit” sau “ai reusit acum mult mai bine sa faci …” sau “imi place foarte mult cum ai facut ….”. Cand lauda este indreptata catre efort, copilul capata puterea interioara de a se autodepasi. Treptat, el isi construieste bucuria de a fi mai bun azi decat ieri, si nu de a fi mai bun decat “ceilalti”. Astfel, drumul devine mai important decat destinatia si copilul castiga bucuria de a trai fiecare clipa a parcurgerii acestuia, nu numai a momentului final al “sosirii” (aceasta filosofie de educare a copiilor se intalneste in culturile asiatice).

Publicat de: KidSpots